Angela Galeta, Director Fundația Vodafone: „Atunci când fiecare dintre noi va considera că a împărţi, a ajuta, a salva, a te implica sunt lucruri fireşti, abia atunci calitatea vieţii noastre, a tutu…

Lucrează în cadrul Vodafone de zece ani, în 2005 preluând gestionarea proiectelor de responsabilitate socială ale companiei (CSR), printre acestea numărându-se dezvoltarea unor soluţii de medicină pentru SMURD, ori campania de donare de sânge “O şansă pentru viaţă”. Cel mai recent proiect din domeniul sănătăţii pe care Fundaţia Vodafone România îl susţine este renovarea şi modernizarea secţiei de Terapie Intensivă Nou-Născuţi a Spitalului Judeţean Constanţa, proiect implementat de Asociaţia Dăruieşte Aripi şi Inima Copiilor. Despre implicarea în acest proiect, criteriile în baza cărora Fundaţia alege cauzele pe care să le susţină, dar şi despre avantajele colaborării cu ONG-urile potrivite, în interviul de mai jos cu Angela Galeta, Director al Fundaţiei Vodafone.

1. Unul dintre pilonii strategici ai Fundației Vodafone este reprezentat de domeniul sănătății. Cum alegeți proiectele pe care le susțineți? Ce criterii vizați?

Încă de la înfiinţare, în urmă cu 19 ani (suntem prima fundaţie corporativă din România), ne-am propus să schimbăm atitudini şi mentalităţi, iar pentru aceasta ne implicăm în patru domenii strategice: sănătate, educaţie, servicii sociale şi voluntariat. Ţinând cont de nevoile identificate în comunitate şi de priorităţile din domeniile noastre de implicare, ne stabilim anual strategia, obiectivele şi selectăm proiecte pentru a le finanţa. Selecţia acestora se face prin runde de finanţare, anunţate public şi la care organizaţiile neguvernamentale pot aplica online http://finantare.fundatia-vodafone.ro .

Evaluarea aplicaţiilor primite în cadrul rundelor de finanţare este realizată de către o echipă formată din membri ai consiliului de administraţie şi ai echipei fundaţiei, pe baza formularelor de aplicaţie completate de aplicant şi a documentelor însoţitoare solicitate. Membrii juriului acordă fiecărei aplicaţii un punctaj de la unu la cinci, iar evaluarea finală a aplicaţiei este dată de media punctajelor obţinute, urmată apoi de o evaluare în teren a organizaţiei şi a necesităţii proiectului.

Criteriile de evaluare a proiectelor sunt menţionate în regulamentul fiecărei runde de finanţare. Iată doar câteva dintre acestea: respectarea cerinţelor rundei de finanţare, sustenabilitate, originalitate şi impact, existenţa unei legături logice între nevoile identificate, obiectivele propuse, lista de activităţi din proiect şi planificarea lor în timp, resursele pe care aplicantul le alocă pentru proiect, buget realist şi transparent, rezultatele aşteptate clare (pot fi evaluate şi măsurate), experiența aplicantului în lucrul cu beneficiarii propuşi.

1. Printre cele mai importante proiecte desfășurate de Fundația Vodafone de-a lungul celor 17 ani se număra înființarea unei noi secții de terapie intensivă pentru nou-născuți la spitalul „Marie Curie” din București, implementarea unor soluții de telemedicină la serviciul de urgență SMURD și spitalul „Marie Curie” (prin care medicii pot vedea de la distanță starea copiilor). Care au fost principalele provocări, greutăți, întâmpinate în derularea acestor proiecte?

În ultimii ani, ne-am concentrat şi asupra proiectelor care valorifică inovaţia în tehnologia mobilă pentru a schimba în bine viaţa oamenilor bolnavi sau defavorizaţi, prin programul “Connecting for Good”. Dintre proiectele dezvoltate sub umbrela Connecting for Good, 9 sunt soluţii de telemedicină (ex. pentru persoane care au nevoie de ajutor în situaţii de  urgenţă, pentru monitorizarea de la distanţă a pacienţilor din zone rurale izolate, pentru monitorizarea de la distanţă a copiilor cu  epilepsie şi diabet etc).

Soluţiile de telemedicină dezvoltate pentru ambulanţele SMURD şi la secţia de Terapie Intensivă Nou-născuţi de la spitalul Marie Curie din Bucureşti sunt ambele o premieră pentru România. Au fost provocări şi greutăţi în implementarea lor, mai ales din perspectiva pionieratului în domeniu (ex. găsirea de furnizori de echipamente care să îndeplinească toate cerinţele tehnice şi medicale listate), dar îmi place să mă uit mai mult la ceea ce am obţinut, decât la cum am ajuns aici. Soluţia de telemedicină de la SMURD a salvat viaţa unui om la mai puţin de 10 zile de la lansare şi este folosită anual în peste 35.000 de intervenţii, iar soluţia de telemedicină de la Marie Curie salvează zilnic viaţa unor copii şi cred că asta este cel mai important.

1. Majoritatea proiectelor de CSR pe care le dezvoltă Fundația Vodafone sunt în parteneriat cu ONG-uri. Care sunt principalele avantaje ale colaborării cu acestea?

De la înfiinţarea să şi până în prezent, Fundaţia Vodafone România a investit peste 26 de milioane de euro în comunităţi din toată România. Alături de aproape 700 de organizaţii neguvernamentale, am dezvoltat peste 1.000 de proiecte în beneficiul a peste 1,5 milioane de români aflaţi în situaţii critice şi am construit 186 de locuinţe sociale. Identificăm o problemă şi apoi, împreună cu ONG-ul potrivit, găsim soluţii pentru implementarea unui proiect care va rezolva problema. Punem accent pe calitatea proiectelor, şi nu pe numărul lor. Căutăm acele proiecte cu adevărat valoroase, care vizează nevoi reale, care generează schimbare şi efecte sociale clare, măsurabile, pe termen lung, asupra comunităţii şi nu în ultimul rând proiecte care pot deveni sustenabile şi nu se bazează exclusiv pe finanţarea noastră.

1. Ați decis să sprijiniți renovarea secției de Terapie Intensivă Nou-Născuți a Spitalului Județean Constanța. Avand modelul Marie Curie, cum calibrați evoluția proiectului?

Fără îndoială, cel mai mare proiect al nostru, după Marie Curie, va fi cel de renovare şi modernizare a Secţiei de Terapie Intensivă Nou-Născuţi de la Spitalul Judeţean Constanţa

Construirea secţiei de terapie intensivă nou-născuţi la spitalul Marie Curie (unde investiţia noastră a fost de peste 1,5 milioane de euro) a atras ulterior alte sponsorizări, precum şi investiţii de peste 2,5 milioane de euro, reprezentând echipamente medicale performante finanţate de către autorităţi. Şi la Constanţa este uimitoare implicarea comunităţii locale, prin sponsorizări în bani sau prin susţinerea pro-bono a campaniei de promovare şi de strângere de fonduri pentru acest proiect. Suntem în faza în care au fost demarate lucrările (prin etapa de demolare necesară pentru recompartimentarea spaţiului) şi continuăm campania de strângere de fonduri atât la nivel local, cât şi naţional. 

1. Care sunt principalele așteptări pe care le aveți vizavi de acest proiect?

În sud-estul României, mortalitatea infantilă este cea mai mare din ţară şi de trei ori mai mare decât în Europa. Nou-născuţii din patru judeţe ajung la Spitalul Judeţean Constanţa, unde secţia de terapie intensivă are o capacitate de opt paturi. Aici sunt trataţi anual 1.000 de copii născuţi prematur sau cu probleme medicale grave. Spaţiile existente sunt insuficiente şi improprii, aparatura este depăşită. 50 dintre copiii internaţi aici în 2015 au murit înainte de a împlini o lună. Renovarea şi extinderea secţiei de terapie intensivă, pentru a fi adusă la standardele secolului XXI, precum şi implementarea aici a unei soluţii de telemedicină, după modelul celei din spitalul Marie Curie din Bucureşti – vezi materialul video – va permite îmbunătăţirea calităţii actului medical şi salvarea vieţii a sute de copii anual.

1. Cum ați descrie colaborarea pe care o aveți cu „Dăruiește Aripi” și „Inima copiilor”?

Cu „Inima Copiilor” am construit de la zero secţia de terapie intensivă nou-născuţi de la Marie Curie şi am adus primul sistem de neuronavigație într-un spital pentru copii. Cu „Dăruieşte Aripi” este primul proiect la care lucrăm împreună, dar, aşa cum spuneam şi mai sus, am fost impresionaţi de legătura puternică pe care acest ONG o are în comunitatea locală şi de susţinerea pe care reuşeşte să o obţină local.

1. Care este balanța potrivită între investiția într-un proiect și investiția în comunicarea lui?

Un proiect apare ca urmare a identificării unei nevoi, a unei probleme şi găsirii unei soluţii pentru rezolvarea acelei probleme. Un proiect nu se face de dragul comunicării, ci pentru că e nevoie de acel proiect. Ulterior, dacă putem comunica acel proiect pentru ca în primul rând posibilii beneficiari să ştie de el şi apoi, de ce nu, pentru ca şi alţii să urmeze acel exemplu, atunci cu atât mai bine. Sau putem vorbi de campanii de strângere de fonduri pentru un anumit proiect şi atunci e un pic invers – se începe cu comunicarea, înainte de implementarea proiectului, dar chiar şi aşa, în momentul în care începe campania de strângere de fonduri/ comunicare se cunosc deja problema şi soluţia, deci cu alte cuvinte proiectul pentru care se strâng fonduri.

1. Ce mesaj aveți pentru cei care doresc să facă voluntariat în România?

Anul trecut, peste 1.500 de voluntari, angajaţi Vodafone România şi ai altor companii, s-au implicat în proiectele noastre. Cel mai amplu proiect de voluntariat, „Scrisori pentru Moş Crăciun”, a mobilizat 630 de voluntari care au pregătit cadouri de Crăciun pentru 600 de copii din 18 comunităţi sărace. Deci se poate! Oamenii vor să se implice.

Noi ne construim toate acţiunile de comunicare în jurul mesajului „E normal să facem bine”. Atunci când fiecare dintre noi va considera că a împărţi, a ajuta, a salva, a te implica sunt lucruri fireşti, şi nu excepţii demne de aplaudat, abia atunci calitatea vieţii noastre, a tuturor românilor, se va îmbunătăţi. Nu e uşor. E poate cea mai grea misiune pe care fundaţia noastră putea să şi-o asume, întrucât se luptă cu o mentalitate cu rădăcini adânci. Oamenii care fac lucruri bune sunt priviţi ca nişte eroi de către prieteni, familie, presă, iar acest lucru, oricât de nobil ar suna, spune ceva grav despre noi. Nu eşti special atunci când faci un bine. Abia atunci eşti normal. Ne propunem să inspirăm cât mai mulţi oameni să privească actul de a face bine ca pe ceva firesc, parte din rutină. Haideţi să ne obişnuim cu binele! Să credem cu tot sufletul. Să credem cu toate forţele în puterea noastră de a privi binele ca pe ceva normal, să credem în schimbare, să credem că se poate, să credem în noi.