Au ales sa fie iepurasi…
Zicem noi intr-o dimineata – “Nu putem lasa sa treaca Pastele fara Camera jucariilor. Asteapta copiii!” Dupa Camera Jucariilor cu nr. 1 (de 1 iunie anul trecut) si Camera Jucariilor nr. 2 – de Craciun – stim deja ca in perioada asta copiii vin la analize si tratament cu gandul la camera. In plus, stiam ca ne putem baza total pe Inspectoratul Scolar Judetean, pe scoli, pe profesori, pe copii sa ne ajute sa strangem cadouri! Asa ca a doua zi, pe 30 martie am inceput mobilizarea generala scolara pentru a gasi Iepurasii care sa ne umple camera.
La 3 zile distanta, deja voluntarii nostri veneau cu masinile pline de la scoli. In week-end am despachetat, sortat, urcat pe rafturi: jucarii de fetite, jucarii de baieti, rechizite, dulciuri, hainute pe varste, pe copii, pe culori…
Luni deja am deschis oficial “Camera jucariilor”! Gandul nostru a fost asa – fiecare copil care vine in perioada asta la Centrul Medical FOCUS intra la jucarii si nu mai pleaca de acolo pana nu isi alege tot ce vrea. Si, la cate jucarii am primit, o tinem asa si saptamanile viitoare!
Asa ca saptamana asta am avut de toate. In fiecare zi o luam de dimineata, de la intrarea in Centru – “Am copii azi?”. Am! “Cine merge primul cu mine la jucarii?”. Toti ar fi mers “primul” cu mine la jucarii, dar nu zice niciunu’ nici mac. Ma lasa pe mine sa aleg. Ii iau pe rand cate unu. “Mergi tu primu’?” Ochi mari, zambet timid si manuta care deja m-a luat de mana sa mergem odata! Trei trepte coborate in viteza si am deschis usa camerei. Aici lucrurile devin serioase: “Uaaaauuu!”. Deja stiu ca in urmatoarele minute nu va alege nimic. Cum sa aleaga doar un SINGUR ceva cand sunt CEVA-uri pana in tavan? Asa ca ii urc pana la raftul potrivit si de aici “poti sa alegi ce vrei!”. Incerc sa ii ghicesc – “masinuta asta cu telecomanda sau asta asta pe care o construiesti tu?”.Rar imi iese, iar cunostintele mele dobandite in 10 ani de mama de baiat, nu ma scutesc de refuzuri. Cu importanta mi se atrage atentia ca “NU AIA!”. Cand coboara in final cu bratele si sufletul pline, stiu ca tot ce mai asteapta e sa fuga repede inapoi sa le arate tuturor – “UITE CE AM PRIMIIIIIIT!”.
Recunosc, dragii nostri, ca asa pleaca toti copiii de la noi – cu cat pot duce. Recunosc ca daca un copil a venit de mai multe ori la analize saptamana asta, tot de atatea ori a plecat cu jucarii. Si daca mai vin si saptamanile viitoare, tot asa vor pleca. Pentru ca exista un moment in munca alaturi de copiii bolnavi de cancer, cand suferinta lor nu te mai rupe in doua. Ci iti daruieste aripi…
Multumim pentru tot sprijinul acordat Inspectoratului Scolar Judetean Constanta si de asemenea:
Scoala 30 “Gheorghe Titeica”
Scoala nr. 28
Scoala Petre Ispirescu
Centrul Educational Rainbow
Colegiul Pedagogic „Constantin Bratescu”
