In vizita la Aachen, la un spital prieten
În urmă cu câțiva ani, am cunoscut un băiețel de vârsta unuia dintre copiii mei, care mi-a rupt inima! Avea Histiocitoza, o formă agresivă de leucemie. S-au luptat medicii din Romania în limita posibilităților, s-au luptat și cei din Germania, tot în limita posibilităților, mult mai mari decât cele din România, desigur. Vladimir (Bondărașul) a părăsit aceasta lume în 2012 și e unul dintre cazurile care nu va ieși niciodată din inima mea, unul dintre copiii care s-au cuibărit acolo, adânc, pentru totdeauna! Am apucat să îl vizitez, atunci în 2012, la Bonn, unde, împreună cu prietena mea, Codrina Ioniță, reușisem să îl transferăm.
Țin minte cât de impresionată am fost atunci de implicarea medicilor de la Spitalul Universitar din Bonn, cu care continuăm și astăzi să colaborăm! Totul decontat de formularul S2 (vechiul E112) și fără nicio altă cheltuială suplimentară pentru mame, pentru ca bietele de ele să aibă cât mai puține griji…
Tot acolo este, acum Alexandra, o fetiță cu Histiocitoză pentru care lupta zilnică cu boala a devenit o rutină. Au smuls-o medicii de o mie de ori din ghearele morții, ea merge mai departe!
Saptamana trecuta, una dintre doctorițele care i-a tratat pe Vladimir si pe Alexandra, dr. Olga Moser, m-a invitat să o vizitez, ca să discutăm posibilități (medicale și administrative) de tratare în Germania, cu decontare integrală din partea statului român, a copiilor cărora România nu le poate oferi tratamentul necesar.
Dr. Moser s-a mutat într-un alt spital, la 70 km de Bonn, în Aachen, și continuă să faca voluntariat pentru România, fiind unul dintre medicii din stăinătate care ne oferă, pro bono, second opinion în cazurile copiilor cu cancer. Am discutat cu ea și cu colegii ei. Vor să dea în continuare second opinion gratis, tratamente pe formularul S2 (vechiul E112), fără alte cheltuieli pentru mamele însoțitoare, vor să primească medici români la specializare, vor să vină și aici, ca să împărtășească din experiența lor, dacă medicii de aici au nevoie de ei, mă vor pune în legătură cu organizațiile lor caritabile care desfășoară proiecte de sute de mii sau milioane de euro. Iar spitalul din Aachen, din care tocmai m-am întors, arată așa. Sunt foarte impresionată și bucuroasă și sper să găsesc deschidere și în România pentru ceea ce am vorbit cu medicii din Germania. Pentru copiii bolnavi, e extrem de important.
