Se discută în mediile de specialitate internaționale despre felul în care vorbim cu copiii și adolescenții despre cancer. De-a lungul anilor, s-au format diverse sintagme care se folosesc constant, cu scopul de a insufla putere de luptă și ambiție micilor pacienți și chiar și celor mai mari.
Exact aceasta este tema de discuție pentru luna august, propusă de Childhood Cancer International – cea mai mare organizație de suport pentru pacienți cu cancer pediatric – LIMBAJUL DE LUPTĂ folosit în discursurile cu pacienții.
Comunicarea eficientă și sensibilă este de o importanță crucială atunci când interacționăm cu pacienții diagnosticați cu cancer, în special cu copiii. În încercarea de a motiva și sprijini pacienții în timpul tratamentelor lor, limbajul de luptă, precum „lupta cu cancerul” și „supraviețuitor,” a fost adesea folosit. Cu toate acestea, acești termeni pot avea implicații negative asupra stării emoționale și mentale a pacienților, mai ales a celor tineri.
Lupta cu cancerul: un termen deosebit de încărcat
Termenul „lupta cu cancerul” poate sugera o determinare puternică și o voință de a învinge boala. Cu toate acestea, folosirea acestui limbaj poate impune un sentiment de presiune asupra pacienților, mai ales a copiilor, care pot simți că trebuie să se comporte ca luptători neînfricați în fața unei boli înspăimântătoare. În plus, această terminologie poate sugera că cei care nu reușesc să „lupte” cu succes împotriva cancerului sunt mai puțin demni sau mai puțin hotărâți. Aceasta poate duce la sentimente de vinovăție sau eșec în cazul în care tratamentul nu are succes.
Pentru copii, presiunea de a „lupta” poate fi copleșitoare. Ei ar putea să se simtă responsabili pentru eșecul tratamentului sau pentru rezultatele nedorite. Acest lucru poate afecta negativ stima de sine și calitatea vieții lor în timpul perioadei de tratament.
Supraviețuitor: Un cuvânt cu încărcătură emoțională
Termenul „supraviețuitor” este adesea folosit pentru a descrie pe cei care au trecut cu succes prin lupta cu cancerul și au intrat în remisie. Cu toate acestea, acest termen poate avea implicații emoționale complexe. Pentru unii pacienți, el poate aduce aminte de momentele dificile și dureroase prin care au trecut, reamintindu-le de traumele suferite. De asemenea, poate genera presiunea de a părea puternici și optimiști în permanență, chiar și atunci când se confruntă cu temeri și incertitudini legate de recidivă.
Pentru copii, termenul „supraviețuitor” poate adăuga o presiune suplimentară asupra lor de a-și ascunde emoțiile sau de a-și nega teama. Ei ar putea simți că trebuie să se comporte ca niște eroi neînfricați, deși au nevoie, în realitate, de un spațiu sigur pentru a-și exprima fricile și îngrijorările.
Implicații negative ale limbajului de luptă
Folosirea excesivă a limbajului de luptă poate contribui la stigmatizarea bolnavilor de cancer care nu răspund la tratamente sau care nu reușesc să intre în remisie. Aceasta poate crea un sentiment de izolare și de vinovăție în rândul acestor pacienți, periclitându-le sănătatea mentală. În cazul copiilor, această presiune și stigmatizare pot avea efecte pe termen lung asupra dezvoltării lor emoționale și psihologice.
De asemenea, utilizarea continuă a limbajului de luptă poate diminua importanța aspectelor emoționale și psihologice ale experienței pacientului, concentrându-se în schimb exclusiv pe aspectele fizice ale bolii. Aceasta poate duce la negarea sau subestimarea nevoilor lor mentale și sociale, care sunt la fel de importante ca și tratamentul medical.
Comunicarea empatică și sensibilă este esențială în gestionarea pacienților cu cancer, în special a copiilor. Deși intenția din spatele limbajului de luptă poate fi de a oferi sprijin și motivare, este important să fim conștienți de potențialele implicații negative pe care acești termeni îi pot avea asupra pacienților. În loc să folosim un limbaj care impune presiune sau stigmatizează, ar trebui să ne concentrăm pe susținerea emoțională și pe încurajarea pacienților să-și exprime deschis temerile și nevoile. Astfel, vom contribui la o experiență mai pozitivă și mai echilibrată pentru pacienții cu cancer și, în special, pentru copii.